unei cauze decelabile, incadrandu- se intr- un proces artrozic degenerativ general, localizat la articulatia soldului concomitent cu alte localizari articulare. Ea reprezinta 45% din cazurile de coxartroza si practic nu atrage dupa sine deficite functionale sesizabile de pacient, lasa o mobilitate peste unghiurile utile ale soldului, iar radiografia nu arata distructii sau pensari importante ale spatiului articular.
Coxartrozele secundare (55% din cazuri) se dezvolta pe fondul unei cauze locale preexistente care modifica anatomia articulara, afecteaza circulatia capului femural sau creaza distrectii locale. Aceste coxartroze sunt de obicei unilaterale iar cand sunt bilaterale nu au simetrie perfecta in aspectul radiologic, sau in simptomatologie clinica.
CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI
a) examenul clinic- semne subiective si obiective
b) investigatii paraclinice- ex radiologie, probe laborator
a) Examenul clinic- semne subiective si obiective
Debutul bolii este insidios. Durerea apare insidios ca o fatigabilitate cu intensitate crescanda.Durerea este de tip mecanic,este agravată de mers,de sprijin prelungit, de oboseala si este calmată de repaus.Rar unii bolnavi au dureri nocturne.Impotenta functionala este de intensitate variabila,la inceput fatigabilitate precoce la alergare sau la urcatul scarilor,apoi ca o jena ce-l împiedica sa-si lege sireturile pantofilor, sa-si incruciseze picioarele,schiopătarea aparand in general dupa 2-5 ani de evolutie.
Semne obiective:
Bolnavul se examineaza in mers, stand in picioare.La mers putem observa schiopatarea,bolnavul evitand sa se sprijine pe membrul inferior afectat.
Candin picioare se observa la bolnav o atitudine vicioasă,cu membrul inferior in usoara flexie si rotat extern.În decubit la examinarea mobilitatii articulatiei coxofemurale,se remarcă o limitare dureroasa a flexiei coapsei pe bazin abducţiei si rotatiei.În decubit ventral observbam si limitarea extensiei coapsei.Semnele locale de inflamaţie lipsesc.
b) Investigatii paraclinice- ex radiologic, probe laborator
Se efectueaza examenul de fata al bazinului ortostatism, iar pentru aprofundare sunt necesare radiografii si din alte incidenteâ.
Radiografia standard arata de partea afectata:
-o pensare a interliniului articular
-osteofitoză pe zonele,marginale ale capului femural
-osteoscleroza cu osteocondensare de o parte si de alta a pensarii in zona de presiune maximă
-osteoporoza sub forma de geode in capul femural şi în cotil .
Mobilizarea articulatiilor (Kinetoterapie)
Pentru kinetoterapeut orientarea programului se face in functie de statul chimico- anatomo- functional al bolii.
Se deosebesc trei stadii:
- stadiul initial (SI) dureri in artrostatism si la mers prelungit, oboseala musculoarticulara locala, reducerea amplitedinilor maximale ale soldului.
- stadiul evoluat (SE) dureri si in repaus, redoare articulara in zona amplitudinilor de utilizare curenta, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activ.
- stadiul final (SF) dureri interne, limitare marcata a mobilitatii pana la anchiloza, atitudini vicioase inreductibile. Aprecierea functiei soldului se face pe baza testelor musculare si articulare ca si a celor globale. O cotatiei functionala complexa a fost alcatuita de Mesle si Aubigne 1970. Desigur ca analiza stadiului clinico- functional o face medicul specialist recuperator si tot el alcatueste pe aceasta baza programul de recuperare medicala din care face parte ca element principal Kinetoterapia. In general acest program urmareste patru obiective principale:
- scaderea durerilor
- cresterea stabilitatii soldului
- cresterea gradului de coordonare si echilibru in mers.
Suprimarea durerii este realizata prin:
- tratament medicamentos; antialergic, antiinflamator, decontracturant
- termoterapie bazata pe efectul antialergic si decontracturant al caldurii, parafina, hidroterapie
- masoterapie blanda, decontracturanta
- electroterapie preferentiala pentru undele scurte ce actioneaza profund pe musculatura dar se mai pot folosi curenti galvanici si curenti diadinamici
- posturi.
Componentele programului Kinetic sunt:
1. Posturile
- coxartroza are tendinta de a instala pozitii vicioase ale soldului si in special, flexumul si rotatia externa care agraveaza disfunctia.
Posturile au caracter preventiv in stadiul initial, sunt corectoase in stadiul evolutiv si devin in stadiul final caci nu mai pot fi eficiente.
Posturile libere se folosesc pentru evitarea (corectarea) flexumului se pastreaza 10’- 30’ si se repeta de 3- 4 ori pe zi, si pentru evitarea rotatiei externe cand se mentin 50*- 1’ se repeta de mai multe ori pe zi.
Posturile fixe se utilizeaza pentru noapte, obligand membrul inferior sa ramana in pozitia anatermica si se realizeaza prin atele redizate din fasa gipsata sau materiale termoplastice.
2. Tonifierea musculaturii
Deosebit de importanta este tonifierea musculaturii deductoare a soldului care este repernabila pentru statiunea unipodala, pentru mersul echilibrat fara- latero- flectari, hermolaterale ale trunchiului. Fesierul mijlociu si mic, tonsorul fasciei lata, reprezinta musculatura principala abductoare si laterostabilizatoare. La coxartic, pe baza bilantului muscular de obicei este nevoie si de tonifierea muschilor rotdor (mai ales intern) extensori ai soldului si extensori ai genunchiului, apoi flexorii si rotdori ai soldului.
3. Refacerea mobilitatii articulare
- desi realizarea stabilitatii soldului (prin tonifiere musculara) este mai important in coxartroza decat mobilitatea, totusi nu se neglijiaza nici mobilizarile articulare.
In stadiul initial incercam sa prevenim aparitia redarii articulare, iar in celelalte doua stadii urmarim recuperarea gradelor de miscare pierdute. Din punct de vedere functional ne intereseaza mai des miscarea de flexie- extensie apoi abductia si rotatia interna.
Refacerea mobilitatii articulare trebue sa se faca fara durere si se realizeaza prin:
- mobilizarii pasive- in hipotonii musculare foarte mari cand nu mobilizeaza articulatia.
- mobilizari anto- pasive executate de bolnavi, mana sau membru inferior sanatos.
- mobilizari activo- pasive – din suspendat in chinga cu tractiune la scripete.
- mobilizari activo libere pe planseta talcata sau incaltat cu sosete cu akotting- uri pentru flexie si abductie.
Un element deosebit de important pentru mobilizare articulara un coxatic este pedalarea pe bicicleta, pentru ca realizeaza evitarea incarcarii articulatiei soldului. Cu bicicleta termometrica sau simpla se realizeaza si cresterea fortei si rezistentei musculare. Precizand ca este bine soldul, sa se lucreze numai cu descarcare de greutate, pe masa de kinetoterapie, prin scripetoterapie, sau si mai bine prin hidroterapie in bazin cu apa calda.
Avantajele hidrokinetoterapiei consta in asocierea suplurii de greutate in apa, cu efectul decontracturant si antialgic al apei calde si cu realizarea unei bune tonifieri musculare.
4. Refacerea stabilitatii:
- se realizeaza prin exercitii analitice de tonifiere musculara. Aceste exercitii se adreseaza in deosebi si pelvitro- hanteriorilor.
5. Recastigarea controlului muscular dinamic pentru mers.
- se face fie la nivel fiziologic (in SI si SE) fie la nivel patologic dar cu o compensare cat mai buna in (SF) evitand mersul schiopatat.
6. Cresterea pozitiei bazinului, mentinerea unei functionalitati cat mai perfecte a coloanei lombare (suplete, forta musculara, abdominala si paravertebrala) a genunchiului homolareral mobilitate, stabilitate activa, si a intregului membru inferior heterolateral (mobilitate si stabilitate pentru sold si genunchi).
Tehnica ocupationala - in coxartroza se utilizeaza doar acele forme care se efectueaza eventual di decubit, bazate pe pedalaj, alunecari pe planseta cu rotile giroplane etc.
Dintre sporturi: ciclism, natatie, schi, calarie.

Coxartroza reprezinta afectarea cronica degenerativa a articulatiei soldului ce apare in conditii etiologice foarte variate, dar cu acelasi rezultat finat, deformarea articulara invalidanta. Este o afectiune relativ des intalnita, fiind si cea mai invalidanta dintre artroze, putand evolua spontan pana la infirmitati grave.